Sunt jumatate olteanca. De loc din satul Teascu din vale, comuna Argetoaia, judetul Dolj. Din centrul Craiovei si pana la curtea unde s-a nascut bunicul meu sunt 41.5 KM, iar dovada este borna kilometrica de la capul podului di la deala. De sunt intrebata in vale, in Teascu, a cui sunt raspund simplu: A lui Cornel a lui Marin a lui Stefan Fieraru. De sunt intrebat di la deala de centru, in Macrea, a cui sunt raspund iar simplu: A lui Cornel a lui Elena a lui Stefan Sfrantuica, dupa nume Ghebaur. Si ma stiu toti ca vin de la Bucuresti. Eu pe ei nu ii stiu dar sunt sigura ca daca ne asezam la masa la un pahar de vin ne gasim rude.
Anul acesta am fost de Paste acolo. Sunt alte obiceiuri. Mai bune, mai rele? Cine stie sa spuna si cine are curaj sa judece? Eu nu stiu si nu vreau sa judec. Sunt doar diferite. Biserica este langa cimitir acolo, sau mai bine spus cimitirul incepe din curtea bisericii si tine pana sus in deala.
Iar in noaptea de inviere este important sa iei lumina direct de la preot, si de ai vreun mort ce a murit fara lumina sa te duci sa ii duci lumina la mormant. In noaptea aceea, de te plimbi prin cimitir auzi bocete, strigate, plansete care indeamna mortii sa iasa sa vada lumina si pe cei ce ii viziteaza. De esti mai slab de inger mai bine stai departe de cimitirul luminat doar de palpaitul lumanarilor.
Mai apoi stai la slujba ce tine pana pe la 3.30, si abia pe urma poti sa iei Pastile. Daca ai luat Pastile poti sa te duci acasa sa ciocnesti un ou si sa mananci, apoi sa te culci ca a doua zi e zi mare: te duci la nasi. Asta daca nu cumva a venit Nasul de la Bucuresti la tine, caz in care
a doua zi nu urmeaza decat un mare desfrau cu carne de toate felurile facuta pe gratar, cu garnitura de vin, anticipata de salata de beuf minunata, vinete cu maioneza, oua inrosite si cozonac, si cate si mai cate bunatati. Iar apoi, cand deja simti ca pleznesti, si ca postul de 7 saptamani a fost in van vin prajiturile carora cu chiu cu vai le faci loc. Si ce iti ramane de facut decat sa stai de taina pana spre noapte, in timp ce in curte vin si pleaca alti fini de-ai finilor.
De acolo plec intotdeauna cu un sentiment de liniste ce este brusc daramat de zumzaitul tramvaielor ce se aude in dormitorul meu. Acolo vezi berze ce zboara si isi fac cuib pe stalpul de lumina de la poarta, vezi iepurasi ce abea au fost fatati, si iepuroaice ce isi apara puii. Vezi oua de gaina proaspat ouate ce pastreaza inca caldura. Acolo primavara inseamna cumpararea de pui de gaina, de cata de rata si ingijirea lor cu dragoste materna, ca sa creasca mari si buni de ciorba. Acolo toti stiu tot despre toata lumea. Si despre mine sunt sigura ca stiu lucruri pe care eu nici nu le gandesc. Acolo simt un sentiment de libertate ce il mai traiesc doar cand sunt cu cortul pe malul marii, sau sub vreun colt de stanca.
