duminică, 19 noiembrie 2017

Eu?

Am fost intrebata de curand ce sunt eu? Cine sunt eu? Ce ma face unica?



Raspunsul nu mi-a venit usor dar a fost ceva similar cu: o combinatie perfecta intre romantism si rational, intre inima si minte, intre calatorii prin orase pitoresti si excursii pe creste de munti, intre curse de alergare si seri de tango, intre copila care rade cu gura pana la urechi si prietena care te asculta o noapte intreaga, intre copila careia ii place sa fie rasfatata si femeia careia ii place sa rasfete, intre copila intotdeauna pregatita de un joc sau de o sotie si femeia care stie sa iubeasca frumos, din inima. Ati putea sa intrebati: perfecta pentru cine aceasta combinatie? Si va raspund sincer: perfecta pentru mine cu toata imperfectiunea ei.


Nu a fost usor admit aceasta combinatie tocmai pentru ca trebuia sa citesc acest raspuns in fata mai multor oameni si imi era frica de privirea lor. Dar mai ales mi-a fost greu pentru ca intotdeauna am simtit ca trebuie sa aleg ce vreau sa fiu. 



De mica am crezut ca tebuie sa aleg: ori sunt baietoasa ori sunt domnisoara. Dar mie imi placea in egala masura sa stau pe pervaz cu o carte in mana in timp ce soarele imi incalzea pielea, sa tricotez sau sa crosetez, sa imi creez bratari din mici margeluse, sa ma joc cu papusi si sa inventez povesti dar si sa ma joc 21 (jocul cu mingea de fotbal si are diverse variante), patratica, din poarta in poarta, fotbal, respinsea, tenis de picior impreuna cu baietii. Si nu eram chiar cel mai prost jucator de pe teren. Aveam chiar faima de foarte bun portar sau aparator.


Acum, la 36 de ani, imi dau seama insa ca am ales: am sifonierul plin de rochite, echipament pentru escalada, echipament pentru alergari si echipament pentru mers pe munte. In dulap pot sa asez linistita pantofiorii cu toc perfecti pentru dans, langa espadrilele de escalada, pantofii de alergare pentru trail sau asfalt si bocancii 3 sezoane de munte. Prin casa se gaseste depozitat trolerul perfect pentru excursii prelungite in Provence sau Toscana, rucsacii de diverse dimensiuni pentru excursii mai scurte sau mai lungi in alte orase sau in munti, salteaua pentru mers la mare si lenevit intr-un cort pe plaja in timp ce visele imi sunt leganate de valuri, salteaua pentru mers la munte si dormit in vreun refugiu sau la cort, cortul care m-a adapostit de ploi in atatea excursii, sacii de dormit pentru diverse temperaturi si cu diverse greutati. Pe balcon bicicleta ma roaga sa ii umflu rotile si sa o plimb in timp ce dintr-o cutie patinele de gheata ma indeamna sa le mai bag si pe ele in seama.

Asta sunt eu: o combinatie de multe si multe dintre ele sunt opuse. Dar, da, chiar imi plac toate.



Nu vreau sa aleg: sunt baietoasa sau domnisoara. Sunt... inima si zambet. Atat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu