“Ce vrei draga. Trebuia sa fac si eu o scena. Macar atat sa fac pentru banii pe care i-am dat pe bilet.” A (ma veti intreba cine este A?)
O femeie intre 2 varste dar mai apropiata de varsta a treia se apropie de locul nostru. O sa ii spunem mai departe Doamna A. Dupa privirea pe care mi-a aruncat-o m-am gandit ca i-am luat locul asa ca am aruncat iute un ochi la numarul trecut deasupra mea. 78. Eram in siguranta. Era chiar numarul de pe bilet.
Femeia avea un fes crosetat de culoare caramizie in cap, motiv pentru care nu pot sa spun ce culoare avea parul. Ce pot sa spun este ca respectiva broboada era trasa pana aproape de gene, astfel incat chiar si sprancenele erau greu vizibile. O fusta neagra si lunga cu carouri, o bluza portocalie, o vesta banan si o geaca maro lucios intregeau tinuta. In mana avea o geanta maro, in picioare o pereche de cizme aceeasi culoare cu geanta iar dupa ea tragea un troler mic.
Ajunsa in dreptul meu si-a indreptat privirea catre locurile de pe partea cealalta a vagonului. Am rasuflat usurata. Nu as fi dorit un conflict o aceasta femeie ce avea o privire verde si rece.
Simplul fapt ca si-a gasit locul nu a multumit-o. A inceput sa bombane:
- Cine si-a pus bagajele deasupra locului meu?
Dar nimeni nu a auzit-o, sau nu a vrut sa rapsunda. Dar bombanelile nu au incetat si dupa ce a bufnit de vreo doua ori a intrebat din nou:
- Dar totusi cine a pus bagajul deasupra locului me. Dar e posibil asa ceva?
Si intr-adevar nu era posibil asa ceva pentru ca ea avea locul de la margine ci nu cel de la perete si evident nici un bagaj nu ar fi putut sa stea deasupra locului ei decat daca ar fi levitat. Si nu, nu eram in trenul lui Harry Potter.
Intr-adevar era o alta femeie ce se va numi in continuare Doamna B, care isi pusese bagajele deasupra propriului loc in tren – mare greseala – si cum avea niste bagaje mai voluminoase ocupase destul de mult loc (cat pentru 2 locuri sa spunem). In plus avusese si nefericita inspiratie sa coboare si sa petreaca cele cateva minute ce ramasesera pana la plecarea trenului cu rudele ce o condusesera la gara. Proasta inspiratie.
Doamna cea stacojiu rosiatica a inceput sa coboare bagajele de sus pentru a il pune pe al sau. A bufnit si a trantit pentru ca de inalta nu era foarte inalta. Mai mult lata. Astfel a fost necesar ceva efort pentru a cobora bagajele doamnei B. Dupa ce le-a coborat si a pus propriul bagaj sus a inceput sa puna la loc sus si bagajele doamnei B. Si desi ambele bagaje ar fi avut loc sus lejer nu a reusit sa urce inapoi decat unul din cele 2 bagaje. Efortul a fost mult prea mare.
Intre timp doamna B a aparut in spatele Doamnei A. Era o femeie imbracata elegant si cu gust cu o bluza alba si o fusta rosie, cu par grizonat si ochi caprui blanzi. Era mai inalta cu un cap decat doamna A si mult mai slaba. A intrebat incetisor:
- Ati dat dumneavoastra un bagaj de sus jos?
- Da! Era deasupra scaunului meu. Ati ocupat tot locul de sus, spuse doamna A fara sa se intoarca. Tonul insa s-a schimba brusc in momentul in care a intors capul si a vazut-o pe doamna B. Daca doriti pot sa il pun sus la loc? Continua pe un ton extrem de serviabil.
Si astfel bagajul a ajuns inapoi sus si doamna B pe locul ei. Doamna A acum ca rezolvase problema bagajului s-a aruncat de sus in propriul scaun. Dar s-a aruncat cam de sus. A avut un mare noroc ca scaunele din tren sunt puse pe un schelet metallic. Doar datorita lui nu a ajuns pana jos.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu